Prima formă de exprimare liberă în muzica clasică

Astăzi, suntem obișnuiți ca muzica să fie o artă care nu este constrânsă de anumite rigori, mai ales când vine vorba de limba și tematica abordată, însă nu putem spune același lucru despre alte perioade istorice. Perioadele stilistice au impus mai multe elemente standard muzicii, de la simetria din perioada Clasicismului, la anumite forme standardizate ale Barocului, putem observa cum muzica a fost permanent constrânsă de tot felul de reguli.

Probabil că cea mai întunecată perioadă care a adus o adevărată cenzură acestei arte este Evul Mediu. Într-o Europă dominată de doctrine religioase puternice, muzica a fost acaparată de Clerici, fapt care a dus la anumite bariere ale limbajului muzical, dar și o interzicere în muzica savantă a altor tematici decât cele religioase. Totuși, genomul libertății muzicale apare la curțile Europene în finalul Evului Mediu, dar și în folclorul populației generale.

Totul culminează cu apariția primei forme care utilizează scriitura savantă, dar și elemente laice în începutul Renașterii, Madrigalul.

Pentru a explica, în primul rând, aceast gen muzical, trebuie să cunoaștem faptul că el este unul destul de logeviv, fiind prezent și în secolul XX prin creațiile lui György Ligeti sau George Crumb. Este un gen care atrage chiar și astăzi atenția publicului, mai ales dacă acesta este privit în contextul Renașterii și analizat din perspectiva apariției și evoluției sale.

Madrigalul apare ca o formă de protest în secolul XV, fiind ghidat de ideile Umaniștilor care doreau să pună omul în centrul creației în detrimentul Divinității. Pentru ca acest lucru să se întâmple, era nevoie ca noul gen să respecte o regulă de bază, mai exact aceea de a avea un text într-o limbă națională, ci nu în latină. Acest aspect duce la o diversificarea culturii muzicale Europene și la o distanțare treptată față de Vatican.

Un alt element care contribuie la apariția și dezvoltarea Madrigalului este componenta financiară.

Renașterea aduce și o înflorire economică datorată comerțului, motivul pentru care Italia și Flandra devin unele din cele mai prospere zone din Europa, dar cel mai important aspect în dezvoltarea artei din perioada respectivă este apariția marilor familii de bancheri, precum Sforza, Medici sau Orsini. Acestea încep să investeacă multe reurse financiare în dezvoltarea artei, iar Madrigalul este un beneficiar direct al lor.

Cristalizarea genului este una destul de rapidă, deoarece folosește aceeași structură strofică ca cea a unui Motet, dar și tehnica contrapunctului savant. Totuși, libertatea pe care Madrigalul o oferă compozitorilor atât din punct de vedere tematic, cât și din punct de vedere tehnic nu are limite.

Chiar dacă Motelul reprezenta o standardizare la începutul apariției Madrigalului, mai ales prin forma strofică și caracterul Acapella (interpretare strict vocală, fără acompaniament), treptat vor apărea inovații în cadrul acestui gen în creațiile unor compozitori precum Carlo Gesualdo da Venosa, Orlando di Lasso sau Claudio Monteverdi.

Pentru a avea o mai bună imagine de ansamblu asupra inovațiilor care apar în muzică odată cu Madrigalul, trebuie să analizăm munca unor compozitori revoluționari care au dat acestui gen o nouă viziune asupra diverselor elemente. Trebuie să cunoaștem că și cei mai de seamă compozitori recunoscuți pentru lucrările lor religioase au abordat Madrigalul pentru a avea un cadru mai intim de prezentare a ideilor și trăirilor personale, iar din această categorie face parte inclusiv celebrul compozitor Giovanni Pierluigi da Palestrina. Cu o proporție relativ egală între Motete și Madrigale, nu putem afirma că Palestrina este un inovator pentru genul laic, însă trăirile lui personale transpuse prin Madrigalele sale ne prezintă o altă față a compozitorului.

Unul din cei mai interesanți compozitori pentru acest gen rămâne Orlando di Lasso, mai ales prin ideile sale asupra textului și a tematicii.

Așa că vă propunem să aruncăm o privire asupra unei lucrări extrem de cunoscute și astăzi, Matona mia cara. Madrigalul propune o hibridare lingvistică între italiană și germană, pentru a înfățișa cât mai exact povestea unui soldat german care se îndrăgostește de o domniță din Italia.

Fiind vorba de un gen fără bariere, povestea celor doi este prezentată direct, iar asta include un limbaj specific, care completează scena cel puțin amuzantă și stâlcirea cuvintelor din lucrare. Cel mai probabil această piesă nu ar fi putut să apară dacă di Lasso nu ar fi avut o viziune liberă asupra muzicii și a elementelor pe care o lucrare le poate conține.

Pentru a ne muta mai adânc în elementele componistice ale madrigalului, trebuie să mergem spre un compozitor total revoluționar din punct de vedere al tehnicii, dar și a sonorității. Carlo Gesualdo da Venosa este un compozitor italian care uimește și astăzi prin utilizarea unor cromatisme total inovatoare pentru Renaștere, elemente care l-au impresionat inclusiv pe Igor Stravinsky în secolul XX.

Experimente precum progresii armonice, disonanțe și schimbări ritmice extreme, îl caracterizează pe Gesualdo și oferă chiar și o nouă viziune asupra sonorității din perioada respectivă, anticipând tonalismul într-o perioadă componistică care utliza sistemul modal.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim importanța Madrigalului în tranziția spre perioada Barocului. Pentru că acest gen era unul extrem de liber, Claudio Monteverdi realizează trecere de la polifonie la monida acompaniată tot cu ajutorul lui. În opoziție cu excesele lui Gesualdo, Monteverdi vede madrigalul ca pe un gen bazat pe expresivitate și începe să utilizeze o linie melodică principală, adăugând totodată un acompaniement instrumental. Astfel, în secolul XVII apare Madrigalul concertant care deschide drumul Ariilor din Opere.

Putem observa cu ușurință cum acest gen a avut o evoluție constantă, iar acest fapt se datorează libertății de care a beneficiat încă de la apariția lui. Genul a fost un loc al experimentelor care au ajutat dezvoltarea muzicii în perioada Renașcentistă și nu numai, un gen care captivează ascultătorul chiar și astăzi, oferind o viziune liberă asupra artei.

_____

Akordaj este o platformă creată în cadrul proiectului Spotlight on Music, prin programul Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale ANPCDEFP. Nici Uniunea Europeană și nici ANPCDEFP nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.