5 instrumente muzicale de care n-ai auzit până acum
Cu ce instrumente asociezi muzica clasică? Vioară, violoncel, pian? Dincolo de instrumentele pe care le cunoști și le observi în mod frecvent, s-ar putea să fi auzit cu mai multe ocazii decât crezi niște sunete fasciante și răvășitoare, pe care n-ai știut exact cu ce să le asociezi. Până acum.
Următoarele instrumente, deși rare, au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea genului, adăugând tonuri, texturi și emoții unice care nu pot fi reproduse prin mijloace convenționale.
Armonica de sticlă
Inventată de nimeni altul decât Benjamin Franklin în 1761, armonica de sticlă este un instrument care produce sunete eterice, ca din alte lumi. Instrumentul constă dintr-o serie de boluri sau cupe de sticlă de diferite dimensiuni montate pe un fus. Muzicianul îl cântă atingând cu degetele umede marginile bolurilor de sticlă rotative, ceea ce produce tonuri similare cu sunetul obținut prin frecarea unui deget umed de marginea unui pahar de vin.
Armonica de sticlă a fost preferată de compozitori precum Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. Mozart a compus „Adagio în Do pentru armonică de sticlă, K. 356”, special pentru acest instrument. Tonurile tulburătoare ale instrumentului au făcut din acesta o alegere perfectă pentru piesele care urmăresc să evoce un sentiment de mister sau melancolie.
Fun fact: În trecut, se credea că armonica de sticlă provoacă nebunie atât în rândul instrumentiștilor, cât și al ascultătorilor, datorită sunetului său straniu și pătrunzător. Acest mit, deși nefondat, contribuie la mistica instrumentului.
Therminul
Thereminul este unul dintre cele mai vechi instrumente electronice, inventat de fizicianul rus Léon Theremin în 1920. Ceea ce face thereminul unic este faptul că este cântat fără contact fizic. Muzicianul controlează înălțimea și volumul mișcându-și mâinile lângă două antene metalice – una pentru înălțime și una pentru volum.
Deși thereminul este adesea asociat cu coloanele sonore science-fiction, acesta și-a găsit un loc și în muzica clasică. Compozitori precum Edgard Varèse și Bohuslav Martinů au scris pentru theremin, folosind sunetul său straniu pentru a explora noi frontiere muzicale. Clara Rockmore, una dintre primele interprete ale instrumentului, a interpretat, de asemenea, multe piese clasice la theremin, demonstrându-i gama și potențialul expresiv.
Fun fact: Sunetul unic al thereminului este adesea folosit pentru a reprezenta supranaturalul în filme și televiziune, contribuind la reputația sa de instrument „extraterestru”.
Ondes Martenot
Inventat de Maurice Martenot în 1928, Ondes Martenot-ul este un alt instrument electronic timpuriu, cunoscut pentru sunetul său tremurător și răvășitor. Acesta funcționează prin variația frecvenței de oscilație a tuburilor vidate, pe care interpretul le controlează cu ajutorul unei claviaturi și a unei panglici care alunecă pentru a schimba înălțimea.
Ondes Martenot-ul a fost adoptat de compozitori precum Olivier Messiaen, care l-a folosit în Turangalîla-Symphonie, și Arthur Honegger. Capacitatea instrumentului de a produce glissandos și microtonuri îi conferă o expresie distinctă în peisajul orchestral.
Fun fact: Jonny Greenwood de la Radiohead a popularizat ondes Martenot în muzica contemporană, folosindu-l în piese precum „How to Disappear Completely”.
Scala vilagio (waterphone)
Waterphone, inventat de Richard Waters la sfârșitul anilor 1960, este un instrument acustic care produce sunete stranii, rezonante, adesea descrise ca fiind „din altă lume” sau „nepământești”. Acesta constă dintr-un bol rezonator din oțel inoxidabil cu tije de bronz de diferite lungimi și o cantitate mică de apă în interior, pe care interpretul o manipulează prin arcuș sau lovire.
Deși nu este utilizat în mod tradițional în compozițiile clasice, waterphone-ul a câștigat un loc în muzica contemporană și în muzica de film, în special în genurile horror și de suspans. Sunetul său unic este, de asemenea, utilizat în lucrări clasice experimentale de către compozitorii care doresc să evoce o atmosferă tulburătoare sau misterioasă.
Fun fact: Sunetul waterphone-ului este adesea asociat cu strigătele balenelor și ale altor viețuitoare acvatice, ceea ce îl face un instrument preferat pentru compozițiile cu tematică subacvatică sau marină.
Șarpele
După cum sugerează și numele, șarpele este un instrument de suflat cu o formă asemănătoare șarpelui, inventat la sfârșitul secolului al XVI-lea. Din punct de vedere tehnic, este un membru al familiei instrumentelor din alamă, deși este fabricat din lemn și acoperit cu piele. Șarpele a fost folosit inițial pentru a acompania muzica bisericească, oferind o linie de bas care susținea armoniile vocale.
Șarpele a fost folosit în lucrări clasice de compozitori precum Beethoven și Mendelssohn. Deși a ieșit în mare parte din uz în orchestrele moderne, uneori este reînviat pentru interpretări de muzică istorică sau în compoziții contemporane care caută un timbru unic.
Fun fact: În ciuda numelui și a aspectului său, sunetul șarpelui seamănă mai mult cu cel al unei tube sau al unui fagot, deși are o calitate mai atenuată, mai lăutărească.
De câte dintre instrumentele pe care le-am prezentat ai auzit până acum?
_____
Akordaj este o platformă creată în cadrul proiectului Spotlight on Music, prin programul Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale ANPCDEFP. Nici Uniunea Europeană și nici ANPCDEFP nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.