Care e viitorul muzicii clasice și a jurnalismului de muzică clasică? O discuție cu Zsoldos David, CEO al celei mai citite reviste de muzică clasică din Ungaria

30 sept. 2024

Jurnalismul de muzică clasică și muzica clasică au un destin comun. Într-o eră modernă tot mai tehnologizată, această legătură este într-o continuă schimbare și reinventare. Care este viitorul muzicii clasice și a jurnaliștilor specializați pe acest domeniu, dar și care sunt provocările date de tehnologie, am discutat cu Zsoldos David, CEO al revistei ungare de muzică clasică Papageno și unul din lectorii conferinței Akordaj – Spotlight on Music. Desfășurată la Timișoara, conferința a avut ca scop formarea viitoarei generații de jurnaliști specializați pe muzica clasică.

R: Cum vi s-a părut această conferință? Participanții sunt viitorii jurnaliști de muzică clasică. Ce impresie v-au făcut? (0-2.03)

David Zsoldos: E întotdeauna o plăcere să întâlnesc tineri profesioniști. Ei au ocazia să vadă provocările și să le confrunte într-o manieră diferită și aș spune că învățăm unii de la alții. Bineînțeles, eu sunt vorbitorul și ei ascultă mai mult, dar este un proces prin care putem parcurge principalele probleme și provocări ale industriei în general și, în particular, jurnalismului de muzică clasică.

Nu pot spune că timpul este de partea noastră. Jurnalismul în domeniul muzicii clasice s-a schimbat foarte mult de când am început eu. Acum 20-25 de ani, în Ungaria erau 5 cotidiene și 4 dintre ele avea rubrici de critică muzicală. Acum niciunul nu mai are, iar astfel de ziare abia mai există.

Dar jurnalismul muzical nu este doar despre critici. Acum avem libertatea internetului, acum avem conținut în limbi diferite, acum avem posibilitatea de a posta clipuri și conținut audio-vizual care apoi e distribuit în toată lumea. Am pierdut unele lucruri, dar, în același timp, acum avem alte posiblități și oportunități cu care trebuie să lucrăm.

R: Ați vorbit în cadrul acestei conferințe despre melanjul dintre muzica clasică/jurnalismul de muzică clasică și social media. Sunt platformele de socializare un instrument adaptat pentru promovarea muzicii clasice sau trebuie să improvizați pentru a folosi aceste tehnologii actuale? (2.03 – 3.43)

David Zsoldos: Platformele de socializare sunt instrumente pe care trebuie să le folosești, indiferent de părerea ta despre social media. Ele sunt, bineînțeles, o amenințare, social media are multe dezavantaje, dar nu ne permitem luxul să nu folosim aceste instrumente. Societatea, în majoritatea ei, folosește aceste instrumente zilnic, așa că dacă nu creezi conținut pentru platformele de social media, tot celălalt conținut va înlocui conținutul de muzică clasică.

Bineînțeles, trebuie folosite cu inteligență, să știi la ce să folosești fiecare platformă și cum să o folosești. Iar aceste platforme se modifică în mod constant, iar asta e una dintre marile provocări. Pentru că aceste platforme nu sunt aici ca să îmbunătățească societatea și muzica clasică, ele există ca să facă profit cât mai mare. Și, bineînțeles, asta reprezintă o nouă provocare.

R: În Ungaria, Statul susține jurnalismul de muzică clasică sau trebuie să vă descurcați singuri? (3.43 – 5.35)

David Zsoldos: Din păcate, în acest moment, (în Ungaria – n.r.) nu există apeluri deschise sau granturi pentru crearea de conținut cultural – muzică clasică, teatru sau altele. Iar asta e o schimbare nouă, pentru că acum 3-4 ani nu existau multe oportunități, dar totuși ele existau oportunități de a aplica la programe finanțate de stat. Totuși, cred că, la fel ca și conținutul cultural, jurnalismul cultural trebuie să găsească o cale să se întrețină. Iar dacă statul nu te susține atunci ar trebui să te îndrepți, poate, către cititori. Sau poate să găsești un sponsor sau o altă cale. Nu cred că aceste sisteme subvenționate funcționează. Cu cât o industrie are un decalaj mai mare, cu atât este mai instabilă. Nu cred că Statul trebuie să plătească pentru tot. De asemenea, nu cred că a pune baza doar pe reclame este o modalitate bună pentru a produce conținut. Îmi doresc ca jurnalismul de muzică clasică și industria de muzică clasică să găsească tot mai multe surse de venit pentru a fi sustenabile.

R: Mă gândesc că ați făcut un profil al cititorului vostru. Există o legătură între cititorii revistelor de muzică clasică și inteligență? Sunt ei mai inteligenți decât cititorii altor reviste și ziare? (5.35 – 8.33)

David Zsoldos: Nu aș putea spune că cititorii noștri sunt mai inteligenți, dar sunt mai educați, pentru că acest lucru l-am putut măsura. Cititorii noștri au mai multe șanse să aibă o diplomă sau mai multe calificări. Au mai multe șanse să vorbească limbi străine, sunt mai deschiși la minte. Sunt, probabil, și mai în vârstă decât alți cititori de ziare. Dar acest lucru nu este surprinzător. Pentru că muzica clasică întotdeauna s-a adresat unor consumatori de cultură mai sofisticați. Iar acest lucru nu se va schimba.

Mai mult, îmi amintesc când eram la universitate, acum 20-25 de ani, era o discuție că muzica clasică va dispărea pentru că toți cei care ascultă acest gen vor muri. Cei care ascultă îmbătrânesc și niciun tânăr nu se duce la un concert de muzică clasică. Iar asta era acum 20-25 de ani. Timpul ne-a demonstrat că acum este la fel ca atunci. Este natural că adolescenții și tinerii de 20 de ani nu vor să se ducă în sălile de concerte în fiecare weekend și să asculte o muzică pe care nu o găsesc așa de interesantă la vârsta aia. Dar acești oameni îmbătrânesc, devin mai inteligenți, mai educați, poate chiar câștigă mai mult pentru a-și permite biletele… Asta nu înseamnă că nu trebuie să cânți pentru tineri, trebuie să îi educi, trebuie să îi atragi și aproape fiecare țară – România, Ungaria – au programe puternice de educare în muzica clasică. Și fiecare orchestră se concentrează pe atragerea de audiență tânără. Dar, muzica clasică a supraviețuit timp de 300-400 de ani, nu am temerea că va dispărea curând.

R: Spuneți că audiența voastră se reînoiește constant, dar ce faceți voi pentru a ajunge la noi cititori? Cred că aveți aceleași provocări cu revista voastră pe care le au și filarmonicile. (8.33 – final)

David Zsoldos: Cred că cu muzica clasică se întâmplă același lucru ca cu fiecare alt tip de conținut. Cărțile, în modul tradițional în care ne gândim la cărți, sunt un pic pe un trend descendent. Iar muzica clasică, înregistrările, nu le mai ascultăm pe CD-uri sau discuri, poate deschidem Spotify sau alte aplicații. Iar în ceea ce privește concertele live ar trebui să căutăm formate noi, mai potrivite pentru era digitală, mai potrivite pentru experiențele digitale cu care noile generații sunt obișnuite. Dar muzica în sine rămâne la fel. Geniile lui Mozart, Wagner, Beethoven și Chopin se pretează adaptării. Nu ar trebui să ne temem să găsim noi modalități de a distribui și disemina muzica lor.

Notă: Akordaj – Spotlight on Music este o conferință organizată de Classical ME, JM Hungary și Scena Muzicală, care a reunit, la Timișoara, profesioniști din domeniul jurnalismului de muzică clasică din Ungaria și România, cu scopul de a forma viitoarea generație de jurnaliști de specialitate. Conferința a fost co-finanțată prin programul Erasmus+.